…. ceasuri de la Guess si lista poate continua pentru ca vorbim de extinderea brandului. O extindere a numelui asupra unor produse in care marcile nu investesc efortul necesar pentru a scoate lucruri de calitate. Zara face haine, dar incaltamintea (in afara de cateva exceptii pe sezon) este execrabil executata. De Mango nici nu mai vorbesc, la capitolul marochinarie sunt jaaalnici!, mai bine ma duc in piata la Obor.
Nu mi-as cumpara cosmetice de la o firma recunocuta pentru sutiene si chiloti, nici daca ma tii nemiscata o zi intreaga (e cel mai mare chin pentru o nazbatie ca mine). Am atatea amice fascinate de numele Victoria’s Secrets, incat isi comanda haine, incaltaminte, care s-au dovedit la fel de bune ca cele din Dragonul Rosu (ca doar au aceeasi sursa de provenienta). Dar si-au luat de la Victoria, nu?
Casele de moda gen Armani, Versace, D&G sunt adevarate masini de facut bani, nu pentru ca vand rochii la sume exorbitante ce ajung la zeci de mii de euro, motivul este cu totul altul. Marea masa cumpara de la ei parfumuri, linii sport, accesorii mai accesibile, totul facut cu bani putini, prin care omul de rand prinde cu mana putin lux orbitor de covor rosu. Cavalli face niste rochii de seara superbe, dar tot ceea ce inseamna restul produselor ce poarta sigla aurita sunt o expresie a kitsch-ului. Cand aud expresia “normal ca e frumoasa, ca doar e firma X” sau “cum sa nu fie tare, ca doar e firma Y”, ma intreb daca cineva se uita cu adevarat si cati dintre noi mai au putere de discernamant?
Nu mai vreau atata marketing, sa judecam singuri si sa alegem gandindu-ne la o suma de factori, nu doar la marca.
Suntem sclavii cumparaturilor bazate pe reflexe induse, am ajuns doar public tinta.
