Pukka Food, te duci de drag
Imi plac mult povestile. Povestile oamenilor, ale magazinelor, ovestile hainelor si al pieselor de teatru, cele de adormit copii sau de dragoste. Nu contrafacute, ci reale. Nu am nevoie sa mi le spuna un PR sau o campanie de marketing, de obicei le simt si le descopar singura.
Asa mi s-a parut Pukka Food, mai mult decat un magazin bio, o poveste frumoasa. Fetele de la Pukka iau Balm Balm de la noi si ma duc uneori de drag sa le duc marfa. Imi face bine sa stau acolo, in lumina aia calda, printre toate bunatatile alea asezate in cosuri de rachita, in dulapuri.

Culoarea mobilierului din magazin (fosta bacanie renovata, mobilierul a ramas din perioada respectiva si a fost restaurat) imi aduce aminte de lambriul simplu, lacuit din magazinul din centru (unicul de altfel), de la tara. Ou de rata, asa ii zic eu, nu stiu daca e oficiala denumirea, dar se potriveste de minune. Ce-mi place la Pukka Food este ca au multe produse proaspete: fructe, legume, branzeturi, oua, fapt ce-i diferentiaza de multe magazine bio pe care le stiu. Au si produse romanesti, lapte si branza LaDorna, oua, suc de mere/pere ecologic de Malncrav, carnati uscati (in care ingredientul principal este chiar carnea). Aduc si carne la comanda.

Am si produse pe care le gasesti rar: agar agar (un fel de gelatina naturala), quinoa, bere neifiltrata germana ( o minunatie, mi se pare ca are un gust usor fructat), iar la intrate stau tot timpul asezate tartine delicioase ca sa le gusti tu care le treci pragul.

Atmosfera este calda si prietenoasa, personalul amabil, pungutele din hartie sau bumbac, gasesti si carti care sa te ajute in demersul de schimbare a stilului de viata intr-unul sanatos si prietenos cu planeta noastra draga. Bonus: au suc de mere sau de pere ecologic de Malancrav (un alt loc cu poveste pe care de-abia astept sa-l vad).

In rest au de toate de la produse e ingrijire personala sau pentru casa, pana la condimente, paste, seminte, faina, orez, cereale, batoane, ciocolata, produse de la Naturalia, ………..

O sa fac in curand o lista cu magazinele bio din Bucuresti, pentru ca sunt mult mai multe decat credeam eu si le-am descoperit din intamplare.
Un loc minunat, Green Tea
Uneori tind sa ma aliez si eu cu cei care spun ca Bucurestiul este un oras ingrozitor. Si in mare parte, cam au dreptate. Insa mai gasesti lucruri frumoase, locuri deosebite. Trebuie doar sa ai rabdare sa le cauti, ochi sa le vezi si suflet sa le simti.
Unul dintre ele este Green Tea, despre care auzisem demult, insa nu ajunsesem din lene, din nehotarare, pentru ca nu am avut zvacul ala de a iesi din comoditate si de pe linia zilnica. Uneori ceea ce te impiedica sa incerci lucrui noi este anturajul. Imi iubesc prietenii, dar uneori simt nevoia sa merg in unele locuri pentru care am nevoie de altii noi. Ceea ce nu este un lucru rau. Pentru ca o ceianarie asa de calda e un loc pe care sa-l imparti.
Am ajuns acolo datorita Oliviei.
Inca de cand am intrat pe strada cu un nume greu de pronuntat sau de retinut, am lasat in urma agitatia si am intrat in starea mea “naturala” de ameteala si visare. Am baut un ceai rece de iasomie, aroma pe care doar daca papilele mele gustative ar vorbi ar putea sa o descrie asa cum merita, la umbra unui copac, intr-o gradina cu trandafiri cataratori, gura-leului, albastrele si alte asemenea minunatii. Cu muzica veche in surdina, fara trafic asurzitor, oameni zambitori si linistiti.
Am citit si pareri negative sau chiar rautacioase, dar se refera la intamplari singulare si nu la locatie, produse sau atmosfera, ci la servicii. Fiecare cu intamplarea lui, sper sa nu mi se intample ceva care sa ma indeparteze de acest loc care ma face sa calatoresc intr-o alta lume, plina de liniste, lumina si arome pentru suflet.
La Gradina Botanica
Astazi am fost dupa mai bine de 15 ani de la ultima vizita la Gradina Botanica. Presupun ca cel mai bun moment pentru a o vizita este primavara, cand totul este inflorit si Gradina este o explozie de culori.
Insa mie mi-a placut tare mult si acum, intr-o zi calda de toamna venita parca pe neasteptate si pe nepregatite. Nu totul este ingrijit asa cum ar trebui, apa lacului este foarte murdara, dar cu toate astea pe aleile Gradinii simti cum colinzi Dobrogea, cum te odihnesti la umbra unor pomi fructiferi dintr-o livada de la deal, te plimbi printr-o padure de munte si iti odihnesti ochii pe o oaza cu trandafiri si multe altele, fiecare cu dorintele lui. Toate astea doar in 3 ore. Asta daca iti place sa visezi putin, sa te desprinzi de cotidian, de griji, sa respiri aer curat si sa “enjoy the silence”.
Desi murdara apa lacului este gazda unei puzderii de pestisorii care ies la suprafata in bancuri atunci cand trecatorii ii hranesc. Nu cunosc speciile de pesti, dar am vazut unii care m-au facut sa exclam cu uimirea unui copil mic “mami uite ce de pestisori!, uite unul portocaliu!, unul mai mare!, uite-i si pe aia mici!, mami ai vazut!?”. Erau unii portocalii, un portocaliu puternic, luminos, cald si viu, cu o pata neagra pe spate, absoult superbi si divini, m-am indragostit de ei.
Si cam atat, duceti-va la Gradina Botanica sa va relaxati sau sa fiti melancolici, sa visati.





