Category Archives: Povestiri, nimicuri, incercari, intamplari…

Am vrut sa incerc Melvita

Sensiblu este sau, mai bine zis era farmacia mea preferata. In ea m-am intalnit cu dermatocosmeticele asezate frumos pe rafturi, cu ea am aflat ce inseamna produsele de ingrijire adevarate. Dar de cand au introdus cardurilede fidelizare au inceput sa ma scarbeasca. Multi iubesc cardurile, eu am inceput sa urasc in fiecare zi mai mult marketingul asta americanesc de care nu mai scap orice as vrea sa cumpar.

Am intrat sa incerc Melvita – marca frantuzeasca de cosmetice bio certificate pe care mi-o doream de multa vreme – insa nu aveau deloc mostre desi sunt importatori exclusivi. M-am uitat mai bine si am vazut o promotie numai buna pentru incercat produse, 3 mini la 25 de lei in conditiile in care unul singur costa 15 lei.        

Ajung la casa sa platesc:

“- Card Sensiblu?

- Nu, nu am si nici nu vreau.

- Nu cred ca beneficiaza de promotie decat posesorii de card.

- Dar asta nu e mentionat nicaieri, asa cum se intampla in cazul promotiilor destinate exclusiv posesorilor minunatului card.

- Dar lasati-ma sa va spuncate ceva despre beneficiile cardului!

- Vreau doar sa incerc gama Melvita, am avut card, il uitam acasa de fiecare data, nu mai vreau.

Intre timp una dintre doamnele de la casa verificain calculator promotia si ma informeaza ca unul dintre produsele mini alese de mine – crema de maini – nu este inclusa.  Aleg altceva intrebandu-ma daca are sens – inca nu ajunsesera la o concluzie in legatura cu beneficiarii ofertei – pentru ca nu intentionam sa dau 45 de lei pe 3 mini.

Promotia era valabilapentru oricine. Daca tot ma agasati cu marketingul vostru investiti mai mult in instruirea oamenilor.

Despre produse zilele urmatoare.

Parul in doua nuante

De la brunet la saten deschis, de la blond inchis la blond deschis, culoarea “curge” de la radacina spre varfuri. As vrea sa ma vopsesc asa dar mi-e tare frica ca nu o sa imi reuseasca, vreau ceva subtil de la culoarea mea naturala pana la un saten caramel. Mereu mi-a fost frica de suvite si nu am cum sa obtin asa ceva decat prin ele.

Intre timp am vazut-o pe Gina Pistol si am aflat ca tehnica se numeste braid si ca se poate obtine la salonul Tribute by George Soare.

Si mai jos este Gina pozand pentru Snnobish Breakfast:

Cum sa nu ajungem obsedate de masurile perfecte?

Am dat peste aceasta stire intamplator si am ramas inca o data uimita de cat de departe ajungem din cauza obsesiei pentru “frumusete”.

Sa ii pui fetitei tale de 4 ani suport pentru ca fundul sa para mai bombat si sani falsi, sa o machiezi si sa o imbraci in latex roz mi se pare ireal. Prima data cand am vazut un documentar despre concursurile de frumusete pentru fetite din SUA am ramas socata. Fetite cu varste cuprinse intre 4 si 10 ani mai machiate si mai coafate decat am fost eu vreodata. Problema este ca emisiunea supravietuieste pentru ca exista si oameni care se uita la ea, companii care cumpara publicitate in cadrul ei si parinti care isi inscriu copiii.

Un copil de 4 ani este frumos asa cum l-a nascut mama lui si daca tot se organizeaza concursuri nu ar trebui sa fie deloc machiate, bronzate, coafate. Cum sa se dezvolte normal un copil caruia i se rapeste inocenta copilariei?

Mama este mama si stie ce e cel mai bine pentru puiul ei, dar mama ei ar trebui sa mearga la psihiatru. Mai ales ca i se pare normal ceea ce face. Si fetita are un stilist.

Asa ca de ce sa ne mai mire anorexia, bulimia, sanii cupa E, scoaterea unei coaste pentru obtinerea unei talii mai subtiri, taierea degetului mic de la picior ca sa incapem in Manolo? Rinoplastia si botox-ul sunt deja interventii pentru pauza de masa.

Leapsa cu dorinte

Nu am mai scris pe blog asa ca profit de leapsa asta de la Olivia ca sa o fac.

5 dorinte:

1. Sa calatoresc – nu in stilul all inclusive, il pastrez pentru mai tarziu, nici prin agentie, mai degraba genul “on the road”.

2. Sa produc ceva, orice, sa fie bio sau traditional evident, dar sa fie produs de mine.

3. Sa reinvat sa cos, sa lucrez cu andrelele, sa brodez, sa tes. Le-am facut pe toate cand eram mica la atelierele de lucru manual dar le-am uitat si imi pare rau. Mai ales ca eram priceputa si invatam foarte repede. Se pare ca o mostenesc pe bunica din partea tatalui.

4. As vrea sa curat Valea Argesului intr-o zi mai curand. Nu singura, ca nu am cum, dar sa organizez aceasta actiune de la un capat la altul.

5. O bucatarie mare in care sa gatesc pentru prieteni. Imi place sa gatesc. Si as purta intotdeauna rochie.

Impletituri

Mi-am taiat parul fara nicio remuscare ani de-a randul. In iarna m-am hotarat sa il las sa creasca si a crescut ceva. Numai ca il decoloram o data la 2 luni ca sa il vopsesc roscat si am bagat placi necunoacute in el (acasa la alte prietene, la serviciu ca sa nu o mai car pe a mea, etc). Toate astea m-au costat si a trebuit sa indepartez o parte din pletele mele pentru ca se tocasera.

Si acum vreau parul impletit.Asa ca mai jos nu este foarte greu, nu trebuie sa ai parul foarte lung, trebuie doar sa maschez finisarea in partea de jos.

Dar eu vreau asa:

sau asa:

Cat de mult a inceput sa imi placa sportul

Nu am fost niciodata genul sportiv. Nici singura in fata portii nu cred ca as nimeri-o, nu am practicat vreun sport de echipa in liceu, nu am reusit sa sar coarda. Singurele mele aptitudini erau alergarea (viteza si rezistenta), uneori si din intamplare gimnastica.

Dupa ce am terminat liceul m-am reintalnit cu sportul obligatoriu in primul an de Poli. Mai bine zis el a tot vrut sa ma vada, dar eu nu avem chef de intalniri matinale, nu stiu cine se gandise sa ne puna ora de sport la 8 dimineata, asa ca l-am lasat balta aproape de fiecare data.

Imi place sa merg pe jos, cu rolele, pe munte, dar nu am practicat cu regularitate vreun sport si nici nu ma vedeam facand-o vreodata.

Ce m-a determinat sa merg la sala la inceputul anului: burtica pe care nu reuseam sa o dau jos de cativa ani buni si faptul ca sunt constienta in teorie ca sportul inseamna sanatate. Dar teoria o stiu de mica, burtica a fost factorul decisiv. Ma saturasem sa incerc tot felul de trucuri pentru a o ascunde, ma saturasem sa o simt ca pe o minge atasata de mine.

Continue reading

Am terminat cavitatia

Prima parte aici.

Fara niciun rezultat. Poate are rezultate cineva care vrea sa piarda  6 cm din talie si are 15 kg in plus. Daca ai doar 3-4 kilograme in plus si o conformatie predispusa la ingrasare in zona taliei nu obtii rezultate. Cel putin eu nu am avut si nici prietena mea care a facut si impachetari in termocuverta in plus.

Poate noua nu ni s-au aplicat corect procedurile. Dupa a 5-a sedinta observand ca nu se vede nimic m-am interesat mai mult si am ajuns la concluzia ca trebuie sa existe o ordine a procedurilor precum si o durata minima care in cazul nostru nu au fost respectate.

Mai bine pilates si antrenamente personalizate cu Ana la Pure Health&Fitness de la Afi.

Diptyque Do Son – arome de primavara

Stiu ca tocmai ce am intrat oficial in vara – e adevarat mai furtunoasa – dar Dyptique Do Son este aroma primaverii exuberante inchisa intr-o sticla minimalista. Este parfumul florilor albe, al veseliei delicate, al unui suras luminos.

M-am indragostit de el din primul moment si ma reindragostesc de fiecare data cand il port. Cred ca nici macar intr-o zi fierbinte in care tocurile s-ar infige in asfalt Do Son nu o sa ma copleseasca asa cum fac toate parfumurile, chiar si tuberoza mea adorata, Fracas de la Robert Piguet.

Yves Coueslant, unul dintre fondatorii casei Dyptique a crescut in Haiphong, o vasta provincie in nordul Indochinei. Mama sa era fascinata de tuberoze si parfumul lor i-a marcat copilaria.

Note: tuberoze, frunze de portocal, trandafiri, benzoina, iris, mosc alb.

Daca parfumurile forale va sperie ar trebui sa incercati Do Son. Este un amestec de flori albe si verde, un aer proaspat si racoros inmiresmat de adieri fine de tuberoze si iris. Mi s-a intamplat rar in ultima vreme sa primesc numai laude pentru parfumurile mele dar cu el asa s-a intamplat.

Eu mi l-am cumparat dintr-o parfumerie din Roma, dar se gaseste si online: Alla Violeta, luckyscent, Colette.

Calzedonia la mine in sifonier si pe Magheru

De la Roma m-am intors cu amintiri frumoase in primul rand. Dar si cu ciorapi de la Calzedonia. M-am bucurat foarte tare cand am aflat ca isi vor deschide magazin si in Bucuresti in aprilie. Oare l-au deschis?

Perechea de mai sus este mai interesata in versiunea pe care am ales-o eu (cel putin asa cred): bleumarin cu fundita rosu cu alb, school girl look.

Designeri romani in AFI

Trec des prin AFI Cotroceni pentru ca merg la sala acolo. Am intrat pana la urma si la H&M unde m-a impresionat doar raionul dedicat lenjeriei intime si pijamalelor. Acolo chiar mi-am facut o lista, in rest nimic. Poate pentru ca era prea aglomerat, inca. Lumea statea la coada sa plateasca, nu inteleg cum vine asta.

La vecinii de la C&A pustiu, desi am gasit chestii dragute si interesante de-a lungul timpului.

Surpriza, placuta pentru mine, a venit de la People’s Fashion Gallery care au inclus cativa designeri romani in selectia lor: Corina Vladescu, Anca si Silvia Negulescu, Iris Serban si Florin Dobre.

Am ramas impresionata de creatiile lucrate minutios in piele naturala ale iesencelor Anca si Silvia Negulescu.

Sunt absolvente ale sectiei de design vestimentar de la Facultatea de arte plastice, decorative si design, din cadrul Universitatii “George Enescu” din Iasi . Au debutat pe podium in cadrul Soiree de la mode 9, la Athene Palace Hilton Hotel din Bucuresti, iar in urma participarii la Avanpremiere Fest au fost numite best new comers in 2010.

Daca dati click pe poza o sa apara una mica si dupa daca dati din nou se va mari mult. :) ))) Mai bine de atat nu am reusit sa ma descurc. Dar merita sa incercati ca sa observati detaliile acestor haine superbe. O rochie costa cam 1200-1400 lei.

La intrare veti gasi un colt dedicat cizmelor de cauciuc Hunter (uraaaa!).