Marochinarie de la Mango, cosmeticale de la Victoria’s Secrets, parfumuri de la Zara………
…. ceasuri de la Guess si lista poate continua pentru ca vorbim de extinderea brandului. O extindere a numelui asupra unor produse in care marcile nu investesc efortul necesar pentru a scoate lucruri de calitate. Zara face haine, dar incaltamintea (in afara de cateva exceptii pe sezon) este execrabil executata. De Mango nici nu mai vorbesc, la capitolul marochinarie sunt jaaalnici!, mai bine ma duc in piata la Obor.
Nu mi-as cumpara cosmetice de la o firma recunocuta pentru sutiene si chiloti, nici daca ma tii nemiscata o zi intreaga (e cel mai mare chin pentru o nazbatie ca mine). Am atatea amice fascinate de numele Victoria’s Secrets, incat isi comanda haine, incaltaminte, care s-au dovedit la fel de bune ca cele din Dragonul Rosu (ca doar au aceeasi sursa de provenienta). Dar si-au luat de la Victoria, nu?
Casele de moda gen Armani, Versace, D&G sunt adevarate masini de facut bani, nu pentru ca vand rochii la sume exorbitante ce ajung la zeci de mii de euro, motivul este cu totul altul. Marea masa cumpara de la ei parfumuri, linii sport, accesorii mai accesibile, totul facut cu bani putini, prin care omul de rand prinde cu mana putin lux orbitor de covor rosu. Cavalli face niste rochii de seara superbe, dar tot ceea ce inseamna restul produselor ce poarta sigla aurita sunt o expresie a kitsch-ului. Cand aud expresia “normal ca e frumoasa, ca doar e firma X” sau “cum sa nu fie tare, ca doar e firma Y”, ma intreb daca cineva se uita cu adevarat si cati dintre noi mai au putere de discernamant?
Nu mai vreau atata marketing, sa judecam singuri si sa alegem gandindu-ne la o suma de factori, nu doar la marca.
Suntem sclavii cumparaturilor bazate pe reflexe induse, am ajuns doar public tinta.
“Dieta” copilariei mele
Primii sapte ani din viata mi i-am petrecut la tara, mai exact intr-un sat aruncat printre dealurile domoale din imprejurimile unui orasel cochet de provincie, prima capitala a Tarii Romanesti, Curtea de Arges. Pe sat il cheama Cerbureni si ca toate satele de munte are casele rasfirate, vecinii nu se vad unii cu altii decat daca trec pe ulita, dar se aud foarte bine chiar de la doua case distanta. In gospodarie se gasesc de toate, ca asa a dat Dumnezeu la tara si ar fi pacat si rusinos sa fie altfel: vaci, gaini, rate si gaste mai rar, curcani cam fiorosi pentru gusturile mele, matze, un caine sau chiar doi, gradina cu flori, vita de vie, pomi. Eu aveam si leagan, in fata casei niste brazi inalti ii opreau pe trecatorii plictisiti sa-si bage nasul in treburile lu’ tata Misu (bunicu’), care de altfel nu prea inghitea obiceiurile astea de bagat in seama cu toata lumea.
Cu ce ma hraneam? Pai in primul rand cu mult lapte, cu codrii de lapte prins pe care tata Misu mi-i facea avion pana ajungeau la mine in stomac. Si cu ou copt pe plita amestecat cu unt si mamaliga. Unt facut in putinei de mama Gica din lapte prins care avea deasupra un strat gros de smantana. Eu am o vorba despre felul in care Gica mea gagica (bunica) creste si azi animalele: la ea nici porcul nu este toxic, ci dietetic. Animalele alea nu au vazut antibiotice, furaje, ingrasaminte sau cine stie ce alte prostii li se dau animalelor in ziua de azi, niciodata. Toate sunt hranite bio cu ceea ce creste in mod natural in batatura (curte).
Si faguri de miere de care nu ma mai saturam. Il urmaream pe bunicu in camara si ma strecuram pe langa el si-l prindeam cu privirea rugatoare de pisoi bland, ii mai ceream un fagure de miere (aveam cativa stupi in curte) si nu scapa de mine pana nu-l primeam. Duminica imi facea clatite umplute cu gem.
Fasole batuta cu multa ceapa prajita deasupra, gris cu lapte, orez cu lapte, ciorba (niciodata, ar fi vrut mama sa bag eu o ciorbita la stomac din cand in cand), unt pe paine cu gem, carne la oala, prajituri de la oras (mama statea in oras si mi le aducea, asa ca erau de la oras). Fructe mancam doar culese din gradina noastra, nici nu se gaseau altele atunci. Aveam in curte ciresi (saream din leagan pe acoperisul bucatariei de vara si de acolo direct in cires), visini, meri, peri, pruni. Intr-o gradina vecina aveam un mur si sub padure palcuri de zmeuris salbatic, ciresi amari, fragi.
Mancare de prune, placinta cu branza sau cu mere, lapte cu mamaliga, branza de vaci, “soldatei” (= pe un patratel de paine se aranja artisitc o bucatica de copanel de pui plus o bucatica de rosie/ardei, bucatelele se asezau strategic in randuri), felii de cascaval afumat inmuiate intr-o roata de mamaliga fierbinte, loboda/dovlecei/stevie/castravani cu lapte (un deliciu pe care nu-l gasesti nici la New York), macris, rosii mari si carnoase, parfumate (mi-a ramas obiceiul sa miros rosiile inainte de a le cumpara, dar mirosul de azi e usor chimic, asta atunci cand nu lipseste), mere coapte, pere pepenesti.
Si cate si mai cate, cred ca o sa mai scriu pe masura ce-mi mai amintesc, ca mi-e drag.
Zapada, zapada, zapada
M-as tavali prin zapada de placere, asa mult imi place vremea de afara si mai ales zapada. Insa prefer zapada virgina, necalcata in picioare, pe care o gasesc doar prin gradinile blocurilor si mi-e frica sa nu ma lovesc in ce zace pe dedesubt. Am mers totusi vreo cateva statii prin omat si am chiuit in sinea mea vazand cum se aseaza din ce in ce mai multa si transforma Bucurestiul prafuit intr-un oras acoperit de o patura stralucitoare din praf de oglinzi. 
Conform unei traditii se spune ca in ziua de 1 martie fetele trebuie sa se spele cu apa obtinuta din zapada, pentru a avea tenul curat si luminos, truc pe care l-ar fi folosit si Caterina de Medici nu doar de-a lungul intregului an.
Stiati ca: “Fulgii de zapada nu sunt nimic altceva decat gheata, insa formele pe care le iau sunt de o complexitate incredibila. Un fulg de zapada se formeaza din combinatia mai multor cristale de gheata. Exista practic un numar infinit de aranjamente posibile.” (http://news.softpedia.com)
Detoxfierea dupa Sarbatori si reduceri
Din cand in cand ma apuca sa ma detoxifiez, sa-mi curat organismul pe-afara si pe dinauntru de tot ceea ce cumuleaza toxic, rau. Nu stiu daca rezultatul se datoreaza efectului placebo sau sunt eu chioara si poate nu exista schimbari, insa tenul mea arata mai bine si ma simt usoara, plina de energie.
O cura de detoxifiere presupune in primul rand un program: de somn, de miscare si de mancare. Somn regulat de noapte, miscare in limita timpului/disponibilitatii si mai ales a chefului. La mine miscarea se exprima prin cateva exercitii de dezmortire dimineata si 45 de minute de mers pe jos in ritm alert. Ar trebui mai mult, dar nu pot. Mai ales acum cand este frig si urat afara. Cu programul de somn stau ceva mai rau, sunt vietate de noapte si nu prea ma impac cu adormitul la ore decente gen 10.30-11.
Nu e o reteta pe care am luat-o de undeva sau pe care am stabilit-o cu vreun doctor/nutritionist, sunt diferite reguli pe care le-am adunat si adaptat gusturilor si obiceiurilor mele astfel incat sa-mi fie usor sa tin o cura de detoxifiere de 2-3 ori pe an.
Dimineata pe stomacul gol beau un pahar mare de apa la temperatura camerei in care am stors 1/2 lamaie sau lime, pentru curatarea organismului si devorez o felie de ananas proaspat. Dupa 30 de minute bag o portie de cereale (un musli pe care mi-l fac singura din cereale integrale neindulcite, seminte neprajite de floarea soarelui si dovleac, cateva stafide, alune de padure tot neprajite) cu lapte de 3,5% grasime, ca pe alea cu putina grasime mai 
bine nu le beau, nu au niciun gust. La pranz si seara aleg intre salata cu o singura lingura de ulei / guacamole (am gasit in sfarsit modalitatea de a prepara avocado astfel incat sa-mi placa, multumesc Sideris) cu ciabatta, care nu are nicio legatura cu detoxifierea, insa eu o mananc si goala, asa buna este/ orez basmati cu stafide si aluneb, gol sau in salata/ legume fripte cu otet balsamic – dovlecel, morcov, ardei gras, vanata, castravete. Sa nu credeti ca nu mi-e foame sau nu mi-e pofta de dulciuri sau ca nu trisez. Intre mese consum cateva portii de fructe, mai ales pomelo si gref, care de altfel este foarte potrivit curelor de detoxifiere. Inainte de masa inghit o lingura de seminte de in cu apa. Ajuta la digestie. Beau apa, multa apa, suc de mere ecologic si ceai verde cu iasomie. Nu-l beau neaparat pentru ca este un bun anioxidant (pentru asta am capsule de ceai verde), ci pentru ca am facut o pasiune petru gustul de iasomie. Nici macar nu-i pun zahar, dar 1 lingurita de miere si o felie de lamaie. Mai multa miere ii strica aroma.
Tocmai din cauza asta ne-a venit ideea sa facem reduceri produselor destinate detoxifierii si relaxarii: exfoliant pentru corp si ten, uleiuri de baie si masaj, unt pur de shea. Eu am unt de shea cu miere si-mi vine sa-l mananc. Il incalzesc putin intre palme ca sa capete o consistenta uleioasa si il aplic cand ies din dus si pielea este umeda, cu porii deschisi. Am observat ca produsele foarte grase cum sunt unturile de shea sau Balm-urile (asa alintam noi Balm Balm) intra mult mai bine in pielea calda, umeda.
Daca mi-e pofta maaaaaaaare de ceva dulce, trisez cu Lindt cu 70% cacao, cateva bucatele, maxim un rand. Am reusit sa nu o fac pana acum, dar am inceput doar de luni si vreau sa ma tina doua saptamani. Vara reusesc sa mananc doar legume si fructe in stare cruda macar 2 zile.
Primul meu premiu si inca unul pentru Balm
Am primit un premiu, primul din “cariera” mea 
))) Un buchet de trandafiri de la Tatiana. Multumesc muuult de tot!
Si balsamul pentru buze fara miros a primit un premiu de la The Green Beauty Bible
Balm Balm nu este la primul premiu de acest fel, podusele fiind rasfatatele premiilor si a revistelor de lifestyle si moda.
Rodarte pentru Target, colectia a aparut in decembrie
Nu stiu daca va este familiara casa Rodarte. Doua surori pasionate de moda si-au pus in 2005, 10 rochii in bagaj si au plecat la New York. Fara studii de specialitate, doar multa munca si pasiune, talent si libertate in gandire, plus studii in istoria artei sau literatura absolvite Universitatea Berkley din California. Kate si Laura Mulleavy s-au nascut si au crescut in Pasadena, California. Numele de Rodarte provine de la numele de domnisoara al mamei lor.
Dupa o saptamana la New York aratasera colectia tuturor revistelor si marilor distribuitori. Cu ce au reusit: feminitatea angelica si firava a rochiilor, cu detalii a caror manufactura imi aminteste de arta origami in ceea ce priveste atentia si munca sau de tenacitatea cu care isi tese un paianjen panza. Cu tehnici vechi integrate in realizarea manuala a rochiilor, marca Rodarte se apropie mai mult de couture.
Colectia pentru Target este inspirata de Tavi Gevinson, o bloggerita de 13 ani devenita muza a modei (puteti citi mai multe despre ea in noul numar Elle) -eu la 13 ani imi cumparam singura haine pentru ca am avut o mama foarte deschisa, care a vrut sa ma lase sa aleg singura, dar nu stiu daca as fi ales ceva asa de sic si delicat ca Rodarte. O parte a colectiei este destinata adolescentilor.
Preturile sunt cuprine intre 10-80 $ si puteti gasi articole pe ebay.
O serie de cardiganuri, piesa pe care eu o ador. Cu 5 cardiganuri bine alese si cateva buze de matase + plus tricouri simple de bumbac am trecut eu de o toamna si o primavara.
… si rock’n'rolla
Sper sa reusesc sa-mi cumpar ceva, daca nu, bocanci, dresuri de dantela si cardiganuri am, asa ca o sa improvizez in rest. Imi place asa de mult ca poarta manusi scurte, as purta tot timpul o pereche.
Voi ce parere aveti? Va place ceva?
Sursa pozelor: New York Magazine
Madonna, o gospodina in D&G
Madonna prepara o portie de spaghete pe care le si manaca, dupa care spala vasele. E ceva gresit in imaginea asta si totusi aceasta reprezinta noua campanie pentru colectia de primavara-vara 2009 a casei Dolce&Gabbana. Cei trei sunt foarte buni prieteni, iar Madonna i-a inspirat in permanent pe creatorii italieni.
Fotografiile realizate de nu mai putin celebrul Steven Klein dezvaluie o Madonna sexy si voluptuoasa, ca pe la mijlocul anilor 90, un look pe care eu l-am adorat. Nu cred ca o gospodina italianca, oricat de sexy ar fi s-ar apuca sa faca de mancare si sa spele vasele imbracata intr-o rochie mulata cu imprimeu leopard, dar de cand campaniile de promovare sunt realiste?
Inspirate din clasicul cinematografiei italienesti a anilor ‘50 Belissima in regia lui Luchino Visconti, fotografiile alb-negru vor aparea pentru prima data in exclusivitate in Vanity Fair Italia, numarul din ianuarie.
Pentru mine arata superb si demonstreaza ca poti sa faci orice iti doresti, la orice varsta. Exagereaza unoeri, dar tot o ador. Chair daca nu cred ca manaca paste. )
Am gasit…
….intr-un articol despre relatii un citat al unuia dintre scriitorii mei preferati, George Orwell. Nu stiu unde sa-l localizez in opera lui, insa scria ca a fi uman înseamnă “să nu cauţi perfecţiunea, să fii dispus să păcătuieşti de dragul loialităţii, să nu împingi ascetismul pînă în punctul în care face imposibile relaţiile prieteneşti, şi să fii pregătit ca viaţa să te învingă şi să te distrugă pînă la urmă, acesta fiind preţul inevitabil al legăturilor de iubire cu alţi indivizi umani”.
Mi-a taiat rasuflarea pur si simplu.
Prada Infusion d’Iris
Imi plac multe lucruri bio, dar nu parfumurile. Sunt curioasa sa incerc creatiile Oliviei Giacobetti in materie de parfumuri organice, ea fiind geniul din spatele incredibilului Eau de Merveilles. Dar pana atunci ma multumesc cu parfumurile astea pline de chimicale.
Am descoperit azi la Sephora cu mare incantare ca au adus Infusion d’Iris, un parfum al casei Prada creat in 2007 de catre Daniela Andrier. Asa ca l-am incercat si a fost dragoste la prima adulmecare. De cand i-am simtit mirosul aerat plutind usor pe langa mine mi-am zis ca asta este parfumul pe care trebuie sa mi-l iau la vara. Are o delicatete pe care am simtit-o la un alt preferat al meu, Un Jardin sur le Nil de la casa Hermes. Notele de varf, plinede stralucire si voiosie, au aroma de portocala si de frunzis de-abia inmugurit. Am zambit cand l-am simtit si parca vedeam un soare de primavara zambind sprinten catre mine. 
Irisiul a aparut cam dupa jmatate de ora si s-a stins dupa vreo doua. Parfumul este o combinatie de verde lemnos si tamaie, din care rasare irisul din cand in cand. Dupa mai multe ore ramane ca o mangaiere pe langa piele, este foarte usor, dar nu usor in sensul parfumurilor asa zis fresh.
Creatoarea lui spunea ca “parfumul nu urmeaza niciunul dintre trendurile existente in parfumerie, nu urmeaza niciunul dintre stereotipurile despre cum ar trebuie sa miroasa o femeie, ci se exprima prin contrastul dintre o prospetime extraordinara combinata cu o aparenta delicatete si un voal delicat, senzual si puternic care infasoara trupul si hainele femeii care-l poarta”. Cu toate astea parfumul mi se pare unisex.
Si iubesc cutia, mi se pare expresia perfecta a acestui parfum: simpla, fara complicatii inutile, cu detalii fine pe care le descoperi doar cand te apropii.
Note : mandarina, floare de portocal, galbanum, iris, cedru, vetiver, benzoin, tamaie.
Looksexy
Imi place lenjeria intima sexy. Poate ca e un cliseu, dar uneori cliseele sunt chestii foarte bune si folositoare. Cliseul: lenjerie intima sexy, tocuri si buna dispozitie pentru o seara care ar trebui sa exista cat de des posibil. Asadar looksexy ori de cate ori ai chef, posibilitatile sunt nelimitate.
Si daca ai un blog poti sa participi la concursul lor si sa castigi unul dintre provocatoarele premii puse la dispozitie.
Next Page »